Miturile capitalismului

Sunt mai multe tipuri şi variante de manipulare,cu ajutorul mass-media, prin care capitalismul şi-a promovat de-a lungul timpului ideologia. Unul dintre cele mai importante tipuri sunt miturile.

Este un set de adevăruri false, simplă propagandă, repetate până la epuizare, necritic, din generaţie în generaţie, au devenit în ochii multora adevăruri incontestabile. Au fost concepute pentru a face capitalismul credibil în mase şi a obţine sprijinul lor sau ai determina la pasivitate. Vehiculele de transmitere a lor, cele mai importante sunt mass-media de informare, educaţia şcolară, tradiţiile de familie.

Manipularea şi minciunile sunt acum arme de asuprire şi distrugere în masă mai eficiente decât armele de război tradiţionale care devin de multe ori complementare. Dar ambele servesc la invadarea şi distrugerea zgomotoasă a unor ţări sau câştigarea alegerilor de forţe politice favorabile.

Va prezentam, pe scurt, unele dintre cele mai comune texte din mitologia capitalistă.

 1. fiecare popor are guvernul pe care-l merită
Se afirmă frecvent în perioadele de după alegeri. Este o critică eronată, ce poate duce la inerţie şi conformism şi afectează pe cei mai puţin vinovaţi, alegătorii. Nu există oameni răi. Există oameni needucaţi, dezinformaţi, înşelaţi, manipulaţi de masina de propaganda care îi sperie şi le influenţează gândirea. Toţi oamenii merită întotdeauna guvernele cele mai bune.

2. Capitalismului poate îmbogăţi pe oricine din muncă şi efort personal.
Acesta este destinat să facă pe oameni să creadă că sistemul capitalist duce în mod automat orice persoană să fie bogată, atâta timp cât încercă și se străduie  muncind mult.

De fapt, probabilitatea de a avea succes în sistemul capitalist pentru cetăţeanul mediu este aceeaşi ca la loterie. "Succesul capitalist" este, cu rare excepţii, rezultatul manipulării și lipsei de scrupule a celor care au mai multă putere și influenţă. Averile derivă direct din formele generale de activitate frauduloasă.

3. Capitalismul creează bunăstare tuturor
Acest mit este destinat să facă pe oameni să creadă că formula de acumulare a bogăţiei capitaliste printr-o minoritare va duce, mai devreme sau mai târziu, redistribuirea ei.

Scopul propagării acestui mit este de a permite patronilor (angajatorilor) să acumuleze pe termen nelimitat, fără a fi întrebați despre modul în care au făcut-o, în special cu privire la exploatarea angajaților. În timp ce acestora le rămâne speranţa că vor fi recompensaţi pentru dăruirea si efortul lor, mai târziu. Scopul final al Capitalismului nu este de distribuirea bogăţiei, ci acumularea şi concentrarea acestuia. Accentuarea decalajului dintre bogaţi şi săraci în ultimele decenii a demonstrat clar acest lucru.
 
4. Suntem cu toţii în aceeaşi barcă.
Acest mit este destinat să facă pe oameni să creadă că nu există clase în societate, astfel încât responsabilitatea pentru eşecuri şi crize sunt, de asemenea, atribuite tuturor și prin urmare plătite de toţi.
Scopul este de a crea un complex de vinovăţie pentru salariați (muncitori) pentru a permite capitaliştilor să-și mărescă profiturile în timp ce distribuirea pierderilor să fie suportate de toți oamenii

Acesta este unul dintre miturile ideologice ale capitalismului de a nega existenta claselor.

5. Libertatea este egal capitalism.
Răspândirea acestui mit reprezintă o încercare prin care să se creadă că adevărata libertate se realizează numai cu capitalismul, prin aşa-numita auto-reglementare furnizată de piaţă.

Scopul este de a face din capitalism un fel de religie, în care totul este organizat în jurul capitalului pentru a evita, astfel, ca popoarele să ia cele mai importante decizii macro-economice. Comerţul liber, fără restricţii, ar fi cea mai mare libertate.

De fapt, este cunoscut faptul că strategiile politico-economice, multe dintre ele planificate cu mare anticipare, sunt aproape întotdeauna luate de către un număr mic de persoane puternice, având în spate nu voința popoarelor reprezentată de politicieni, ci deținătorii de mari capitaluri care dicteză astfel voința lor prin deciziile pe care le iau. La aceste întâlniri, reuniuni la nivel înalt cu acces restricţionat şi chiar secrete, sunt definite importante decizii economice şi financiare sau strategice pe termen lung.Toate sau aproape toate aceste decizii sunt rezultatul negocierilor şi acordurilor, mai mult sau mai puţin secrete, dintre cele mai mari companii din lume si multinationale. Prin urmare piața nu se autoreglează ci este manipulata. Libertate deplină în capitalism într-adevăr există, dar numai pentru cei bogaţi şi puternici.

Acest mit a fost folosit de lideri pentru a justifica intervențiile în alte țări care nu acceptă capitalismul motivând că acolo nu există libertate și deci ea trebuie întronată cu forța acolo.

6.Capitalism este egal democraţie
Acest mit este destinat să-i facă pe oameni să creadă că numai în capitalism este democraţie.

Scopul acestui mit, care este complementar la cele de mai sus, este de a preveni discutarea despre alte modele ale societăţii, spunând că alternativa la acest model sunt doar dictaturile. Este o încercare în plus de a credibiliza capitalismul, denaturând sensul conceptelor, dragi oamenilor, de libertate și democrație.
De fapt, în societățile divizate în clase, clasa bogată, deşi este ultra-minoritară, stăpâneste peste toate celelalte. Este negarea democraţiei, care, prin definiţie, este guvernarea poporului, a majorității. Acest concept -"Democraţia" este, prin urmare,în Capitalism, o dictatură mascată. Ca şi anterior acest mit serveşte, de asemenea,  drept pretext pentru a critica și de a ataca regimurile de non-capitaliste din alte ţări.

7. Alegerile egal democraţie

 De fapt, în sistemul capitalist se manipulează şi se corupe tot ceea ce este drept de vot condiţionat iar alegerile sunt doar acte formale.



8. Este alesul poporului poate lua decizii pentru el
Acest mit este destinat să facă pe oameni să creadă că politicianul, o dată ales, dobândeşte puterea deplină de a lua decizii pentru el.

Scopul acestui mit este acela de a înşela oamenii cu promisiuni goale şi ascunde adevărata măsuri care urmează să fie puse în practică.

Într-adevăr, o dată ajuns la putere îşi asumă puteri noi, care nu respectă
ce a promis şi ceea ce este chiar mai rău, pune în aplicare măsuri care nu sunt enumerate înainte, de multe ori în direcţia opusă şi chiar neconstituţională. Adesea, ei sunt aleşi de o minoritate de alegători. În acest caz ei își pierd din reprezentativitate iar constituția nu prevede corectarea acestei anomalii. Această pierdere de reprezentarea este unul din motivele care împiedică sistemul capitalist să fie o democraţie adevărata, devenind o dictatura deghizata.

Practica sistematică a acestui proces de falsificare a democraţiei face ca acest mit să fie cel mai discreditat, fiind o cauza majora a creșterii abținerilor de la vot a alegătorilor.

9.Nicio alternativă la politicile capitaliste
Acest mit este destinat să facă pe oameni să creadă că sistemul capitalist, deşi nu e perfect, este singurul regim politico-economic posibil şi, prin urmare, cel mai adecvat.

Scopul este de a preveni alte sisteme să fie cunoscute şi comparate utilizând toate mijloacele, inclusiv forţa, pentru a îndepărta concurenţa.

De fapt, există și alte sisteme politico-economice, cel mai cunoscut fiind socialismul ştiinţific. Acest mit este parte a unei încercări de a intimida oamenii și pentru a preveni discutarea alternativei la capitalism pentru a impune  aşa-numita gândire unică.

10. Austeritatea,  creează bogăţie
Acest mit este destinat să facă pe oameni să creadă că vina pentru criza economică este cauzată de excesul de beneficii date angajaților(muncitorilor). Dacă acestea sunt eliminate statul se îmbogățește şi astfel se salvează ţara.

Scopul este, în principiu pentru a transfera la sectorul public, pe umerii oamenilor, a muncitorilor (salariaților) în general, responsabilitatea pentru plata datoriilor capitaliștilor. Asiguraţi de politicieni, oamenii acceptă prădarea proprietăţilor lor în credinţa că zilele bune vor veni mai târziu. Este de asemenea, destinat să faciliteze privatizarea- înstrăinarea intreprinderilor publice și  astfel "salvarea" lor, fără a menţiona faptul că aceste sectoare au fost cele mai profitabile pentru stat, deci pentru popor, iar pe viitor  câştigurile sunt pierdute în acest fel.

De fapt, aceste politici de ”privatizare”, an după an, au dus la o sărăcire a veniturilor statului şi o reducere a beneficiilor, drepturilor şi standardul de viaţă al oamenilor față de perioada anterioară începerii lor.

11 Mai puțin la Stat, mai bine Statului
Acest mit este destinat să-i facă pe oameni să creadă că sectorul privat ar gestiona mai bine sectorul public și de stat.

Scopul a capitaliştilor este de a facilita dreptul de proprietate asupra activelor profitabile ale statelor. Aceasta completează miturile anterioare.

De fapt, ceea ce se întâmplă este, de obicei opus: utilităţile privatizate nu numai că devin mai scumpe dar și calitatea discutabilă. În concepția capitalista  prestarea de servicii publice reprezintă o simplă afacere profitabilă și nu neapărat o necesitate publică. Acest mit este unul dintre cele mai "ideologice" a capitalismul. În concepția sa se află filosofia că proprietatea asupra mijloacelor productive(afacerile) să fie private iar Staul să le sprijine doar, adică atunci când treburile merg bine patronii să-și însuseacă profiturile iar atunci când nu merg statul să le vină în ajutor.

12. Criza actuală este temporară şi se va rezolva de la sine spre binele popoarelor.
Acest mit este destinat să facă pe oameni să creadă că actuala criză economică şi financiară este mai mult o criză ciclică a capitalismului şi nu o criză sistemică sau de sfârşit a acesteia.

Scopul a capitaliştilor, în special financiar, continuă să se bazeze pe jefuirea satelor şi exploatarea de personae. Ea are rolul, de asemenea, de a servi pe unii politicieni să rămână la putere, prin alimentarea speranţei în rândul oamenilor că vor veni zile mai bune în cazul în care continuă să voteze pentru ei.

Într-adevăr este criza finală a sistemului capitalist, caracterizată prin creșterea  contradicţiei dintre caracterul social al  producţie şi caracterul privat al profitului, astfel că acestea devin insolubile.